Confict: Denied Ops

[Mike]

Categorie: FPS

Deşi iniţial a fost prezentat drept Crossfire, numele jocului de faţă a fost schimbat în cele din urmă în Conflict: Denied Ops pentru a beneficia de aşa-numitul brand awareness, fiind deja al cincilea titlu din seria Conflict, după jocuri mai mult sau mai puţin de succes precum Desert Storm, Desert Storm II, Vietnam sau Global Terror. Şi cu toate că această serie nu este extrem de cunoscută, ea revine “în forţă” pe PC, alături de versiunile pentru Playstation 3 şi Xbox 360. Singura problemă e că dezvoltarea multiplatformă a unui joc nu a fost niciodată benefică pentru cumpărători, în special pe PC.
       Denied Ops ne trimite iniţial în Venezuela, unde guvernul a fost înlăturat de un nou regim militar, care ameninţă că nu va ezita să folosească arme nucleare împotriva Statelor Unite în caz că aceştia îşi vor băga nasul unde nu le fierbe oala. Şi cum yankeii nu pot să stea pe tuşă când sunt încălcate drepturile democratice din alte ţări, ei vor trimite doi dintre cei mai buni agenţi speciali CIA din cadrul S.A.D. (Special Activities Division) pentru a sabota diverse obiective militare şi pentru a strânge informaţii despre noul regim instaurat la putere. Cei doi “eroi” trimişi în mijlocul conflictului (băieţi din categoria “bad ass”) sunt Lincoln Graves – lunetist - şi Reggie Lang - heavy gunner, iar faptul că niciunul dintre ei nu-l suportă pe celălalt nu este cu adevărat surprinzător (Lethal Weapon anyone?).
       Prima misiune are ca scop infiltrarea într-un centru de comunicaţii aflat în ruinele mănăstirii Santa Cecilia din Venezuela. După terminarea acesteia, veți avea acces la alte teatre de operațiuni, pe care le puteți alege după bunul plac ca ordine de desfășurare, printre care se numără stația rusească Sveta-Ostrov, un orăşel din Ruanda, unde veţi fi trimişi pentru a investiga o transmisiune radio „fantomă” (ideea este ușor asemănătoare cu cea a filmului Black Hawk Down) sau Siberia (mai precis castelul Kolyma) unde va trebui să-l vânaţi pe Alexsei Morchenko și a sa servietă care conține codurile pentru o serie de dispozitive nucleare. Şi nu, povestea jocului nu duce lipsă de o conspiraţie care ameninţă securitatea lumii.

         
       Indiferent de tipul misiunii, obiectivele vor fi simple: salvarea și protejarea civililor, escortarea unor prizoneri, sustragerea de informaţii “preţioase”, distrugerea unor amplasamente strategice etc. Cam tot ce se poate vedea în alte shootere similare vom găsi şi aici, astfel că de o mare diversitate nu prea poate fi vorba. Există ce-i drept un sistem de bonusuri, menit să mai scoată jucătorul din monotonie prin oferirea treptată a unor îmbunătăţiri pentru armele din dotare (gen cameră pentru a trage „după colţ”, lansator de grenade etc.).
       Partea proastă e că libertatea de mişcare este cvasi-inexistentă, constrângerile fiind printre cele mai drastice întâlnite de mine până acum într-un shooter. Practic, nu puteţi acţiona decât conform obiectivelor trasate şi pe acestea nu le puteţi îndeplini decât în modul gândit de producători. Dacă veţi avea curajul să încercaţi să ocoliţi obiectivele sau să încercaţi o altă rută pentru a ajunge la ele, vă veţi lovi de inevitabilele “ziduri invizibile”.
       Jocul a fost gândit în principal pentru modul cooperativ, unde alături de amic/coleg să puteţi parcurge campania în single-player, lucru lăudabil, ţinând cont cât de rară este această opţiune în ziua de azi. Dacă vreţi să abordaţi singuri campania, coechipierul vostru va fi controlat de AI, aşa cum se întâmplă şi în Clive Barker's Jericho sau Rainbow Six: Vegas de exemplu, voi având la dispoziţie ordine simple: acoperire, deplasare, utilizarea unor echipamente sau protejarea anumitor obiective sau NPC-uri. În privinţa personalităţii, cei doi protagonişti intră în tiparele deja stabilite de n alte jocuri şi filme de acelaşi gen, Graves fiind expertul tactic cu rolul de „mentor”, în timp ce Lang e băiatul dur, plin de muşchi şi cu limbaj de cartier, care preferă întotdeauna forţa brută.
       Din păcate, feeling-ul - acest aspect atât de greu de definit - nu există în Conflict: Denied Ops. Pur şi simplu nu ai niciun entuziasm când te joci, nicio motivaţie să treci la următoarea misiune sau vreun interes pentru povestea care ar trebui să te ţină în suspans. Totul este extrem de sec: te plimbi prin nivel, împuşti nişte soldaţi, declanşezi scripturile corespunzătoare şi mergi mai departe.


Sursa: ComputerGames

[SkullAds]